Historical monuments from Romania             Romana English

Description/Comments

emilia / 25-Jul-2009

In partea de rasarit a incintei Curtii Domnesti din Targoviste, inspre lunca Ialomitei, a fost construita in secolul al XVII-lea, in timpul domniei lui Matei Basarab, baia domneasca.
Ruinele au fost degajate in 1963, cu ocazia sapaturilor initiate de Comisia Monumentelor Istorice.
Pridvorul baii este adosat caselor ridicate de Petru Cercel, inafara primelor ziduri de incinta. Accesul dinspre casele domnesti spre baie se pare ca se facea pe o scara de lemn, probabil acoperita, care se sprijinea pe un pilon de zidarie aflat langa coltul nord-vestic.
Baia domneasca are forma de dreptunghi ale carui laturi masoara in exterior 5,56 x 14,70 m. Era compusa din trei incaperi dispuse in sir, una in capatul celeilalte.
Prima incapere, cu acesul in partea vestica, inspre casele domnesti, avea dimensiuni reduse de 2,84 x 4,18 m si servea drept vestiar. Din aceasta se trecea in a doua incapere egala ca dimensiuni, care printr-o deschidere larga facea corp comun cu prima, servind de camera de baie propriu-zisa. In continuare, catre sud, se afla cea de a treia incapere, cea mai mare de 3,80 x 3,55 m, fara legatura cu celelalte doua, destinata baiasului, unde se afla focarul si loc suficient pentru lemnele necesare functionarii baii. Deasupra focarului se afla un cotlon lat de 1,80 m pentru cazanul din care aburul era condus, probabil prin tevi, catre gurile olanelor care strapungeau zidul inspre camera de baie. Tot aici, se mai poate observa langa peretele de rasarit un postament din caramida, unde a fost un rezervor de apa ce alimenta cazanul.
Sistemul de incalzire era cel utilizat in epoca romana (hipocaust), care a fost preluat de turci. Fumul iesea din vatra prin patru guri, circuland sub pardoseala din piatra prin canale longitudinale si transversale boltite cu caramizi dispuse radial sau numai cu doua caramizi dispuse inclinat. De aici, fumul se evacua prin guri de zidarie practicate in peretii laterali, in continuarea carora se aflau olane imbinate la capete, avand diametrul de 12 cm si lungimea de 40 cm, ascunse in grosimea zidului. Dupa ce incalzea zidurile, fumul se evacua probabil prin cosurile aflate deasupra acoperisului.
Pardoseala, alcatuita din dale de piatra de Albesti, cu rosturile bine etanseizate cu mortar de var, pentru a nu permite fumului sa iasa in incaperi, era sustinuta de stalpii din zidarie care desparteau canalele. Sub pardoseala din dale se mai pot observa pe alocuri urme dintr-o pardoseala-suport din lespezi de rau.
Aburul care lua nastere din apa ce fierbea in cazanul de deasupra focarului, patrundea in camera de baie si impreuna cu cel rece, obtinut prin udarea pardoselii incinse cu apa rece, asigura aburul necesar bunei functionari a baii.
Apa rezultata din condens se scurgea printr-un mic canal practicat la nivelul pardoselii prin coltul de nord-est al peretelui exterior al primei incaperi, de unde era condusa mai departe printr-un jgheab de caramida, aflat intre zidul de incinta si cladirea baii, poate spre una din hasnale, desfiintata ulterior in vremea refacerilor din timpul domniei lui Constantin Brancoveanu.
Alimentarea cu apa a baii se facea probabil dintr-un rezervor situat in imediata apropiere a fatadei nordice a cladirii.
(dupa "Curtea domneasca din Targoviste" de N. Constantinescu si Cristian Moisescu, Editura Meridiane, bucuresti 1965, pag. 44 si "Monumente Istorice - Studii si lucrari de restaurare" Editura Tehnica, Bucuresti 1969)